Religia

biserica_stanija1

Biserica din Stănija, un inedit monument istoric

Pe teritoriul comunei se află 10 lăcaşuri de cult, din care 9 aparţin Bisericii Ortodoxe Române. Fiecare sat are propria sa biserică dar există şi localităţi cu două biserici ortodoxe, cum ar fi Dupăpiatră şi Stănija. Bisericile din Stănija şi Şerbaia, ale căror pietre de temelie s-au pus în sec. XVI şi din Buceş sunt din lemn, păstrând linia arhitecturală a aşezămintelor de cult de acest tip din Ardeal, iar bisericile construite din piatră şi cărămidă dupa 1930 – Mihăileni, Buceş – Vulcan, Corniţel, Grohoţele, Şerbaia sânt în stil bizantin.Toate au în inventarul lor obiecte de cult valoroase – icoane pictate pe lemn şi sticlă, iconostase, cruci de altar, biblii vechi şi altele.
• Locuitorii comunei sunt în proporţie de 98,53 la sută ortodocşi.
• 35 de persoane, respectiv 1,26 la sută aparţin cultului penticostal. Adepţii acestui cult au un lăcaş al lor în satul Tarniţa.

biserica_stanija21

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Stanija. Picturile din vechea biserică din Stănija sunt unice prin modul de exprimare a scenelor religioase, cât şi prin tehnica de execuţie.

Tradiţia spune că biserica a fost strămutată, în 1840 din partea satului numită „Gura Stănijii”. Biserica datează, probabil, din vremea conscripţiilor. Strămutarea a fost însoţită de unele modificări care au schimbat aspectul original, între care se numără:  tencuiala bârnelor la interior, înlocuirea ancadramentelor sculptate, adăugirea pridvorului, pe sud, altele survenind recent.
Pictura datată la mijlocul secolului al XVIII-lea, este considerată de referinţă în Munţii Apuseni şi se presupune a fi opera zugravului zărăndean Constantin, inspirat din stilul pictorului Grigorie Raniţe. Decorul de tencuială survenit la sfîrşitul sec XIX este atribuit lui Dionisie Juga, de la mănăstirea Nicula. Se remarcă prin tratarea foarte personală a peisajului, transpusă prin silueta copacilor, prezentă în toate compoziţiile iconografice.