MODALITATI DE PRACTICARE A TURISMULUI:


Daca la inceputuri de istorie aurul a fost bogatia acestor locuri. In mileniul trei asteapta sa fie deschisa o alta „mina de aur”, cu un „zacamint” inepuizabil: turismul.

• Tranzitul turistic este facilitat de asezarea localitatii de-a lungul principalei artere de circulatie DN 74.

• Turismul itinerant - cu valente culturale - este motivat de valoarea estetica si emotionala a obiectivelor aflate pe teritoriul comunei (monumente istorice, de arhitectura, arta populara, etnografie, folclor, monumente ale naturii).

• Turismul de recreere si odihna. Se poate practica in zona sub forma turismului la sfirsit de saptamina, in special pe valea Crisului Alb, pe Muntele Gaina sau spre alte zone care in acest moment nu sint puse in valoare la poalele Vâlcanului, la izvoarele Crisului Alb.
O categorie speciala de turism se practica in satul Stanija, unde Ioan Catalina, cautator de aur autorizat, insoteste si initiaza grupuri de turisti in expeditii de cautare a aurului in albia raurilor. Veti gasi aceasta ca pe o experienta cu adevarat unica. Alte lucruri in viata sunt marea placere de a calatori, online poker games, sau invatarea unei noi deprinderi, dar cat de des ai sansa de a cauta aur? Este o oportunitate pe care nu trebuie sa o pierzi ( ultimul cautator de aur ).
( ultimul cautator de aur ).

• Turismul sportiv. Si acest gen de turism ofera satisfactii prin multitudinea de posibilitati de recreere: drumetii montane, alpinism, speologie, sporturi extreme,vinatoare si pescuit.
Pe linga alpinism, relieful comunei este propice practicari si altor sporturi din categoria celor considerate “extreme”. In acest context se poate practica cicloturismul montan si se pot efectua coboriri in viteza cu bicicletele de pe pantele muntilor. Tot atit de bine pot fi facute zboruri cu parapantele de pe culmile muntoase.
• Sport extrem. Pe teritoriul comunei Buces dar si al altor localitati invecinate pot fi organizate competitii off-road pe drumuri forestiere si de folosinta agricola – drumuri de care si carute. Un posibil traseu ar putea fi chiar cel ce porneste din zona Cotoncu si se continua spre Muntele Bradisor – Grohas – Tarnita – Almasu Mare, pe teritoriul judetului Alba, - Fericeaua – Dealul Ungurului – Stanija. Astfel de trasee sint recomandate si posesorilor de motociclete. Chiar daca nu sint organizate competitii sportive de anduranta, asemenea trasee merita a fi strabatute pentru ca turistii vor avea posibilitatea sa intilneasca o lume arhaica, vor gasi adapost in case rustice, in salasuri sau la stine de oi, vor face o degustari de mincaruri traditionale si pot cunoaste unele indeletniciri ale locuitorilor din zonele mai isolate.

Escalade pe Muntele Valcan.

Un proiect turistic inedit: "DRUMUL VARULUI"

top

  REPERE TURISTICE PE TERITORIUL COMUNEI BUCES:

• Monumentele din curtea bisericii din Mihaileni
• Grupul statuar din centrul satului Buces – troita monument, bustul lui Simion Groza, monumentul    eroilor
• Crucea de la Cheia, zona in care are loc traditionala „Intilnire a motilor cu istoria”
• Defileul vaii Satului
• Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Stanija
• Cascada „Saritoarea” din Stanija
• Gurile de mina din Stanija
• Podul natural de la Grohot
• Pestera „Biserica Dracului”
• Pestera Pietrelor
• Pestera „Huda Dracului”
• Padurea de mesteceni de la Cornitel
• Padurea de tei de la Mihaileni
• Cabana „Poiana cu dor” situata pe valea Artanului, la Mihaileni
• Virful Bradisor – Bulzul calcaros Bradisor
• Virful Fericieaua si Dealul Ungurului (detalii)
• Virful Grohotis (detalii)
• Virful Negrii
• Virful Certej
• Muntele Vâlcan ( Specie foarte rara: crinii salbatici de pe Muntele Vâlcan )
• Popasul Cotoncu

top
REZERVATIA "MUNTELE VÂLCAN':


• Este o masa uriasa de calcare asezata pe cumpana apelor dinspre Crisul Alb si Aries. Suprafata Muntelui Valcan este de 5 ha. Este acoperit de paduri si poieni cu pasuni.
Din punct de vedere geologic muntele este un recif calcaros zoogen-coraligen, cu o textura in bancuri masive stratificate, de culoare galben-cenusie, cu resturi aglutinate de un ciment calcaros recristalizat. In fragmentele desprinse din peretii Valcanului se pot observa resturi fosile caracteristice pentru forma de corali, care au generat straturi uriase de calcare in marile calde ale mezozoicului. Pentru valoarea sa peisagistica si geologica muntele a fost declarat monument al naturii. Vegetatia predominanta a muntelui este de fagete pure. Exista insa si diseminari de brad iar pe virfurile stincoase apar sporadic exemplare de molid si tisa.
Se intilnesc de asemenea plante rare,unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colt. Acesteia i se alatura garofita de colt, singele voinicului, matraguna si numeroasele tufe de liliac. Primele date stiintifice legate de flora de pe Muntele Valcan se gasesc in lucrarile lui J.C. Baumgarten din anul 1816. Ulterior multi alti cercetatori si-au dedicat studiile florei muntelui, concluzionindu-se ca inventarul vegetal al Vulcanului numara 435 de specii. Muntele are izvoare cu apa rece si cristalina(in trecut existau si mori de apa in jurul Valcanului), pesteri interesante in versantii sudici si nordici, putin cunoscute si cercetate.
Accesul spre Muntele Valcan se face pe DN 74 Brad-Abrud, sau de pe teritoriul localitatilor Blajeni si Ciuruleasa.
Poate fi strabatut cu piciorul in toate anotimpurile anului cu multa usurinta. Muntele Valcan ofera excelente conditii pentru practicarea alpinismului. Partea sa estica, in zona stincariilor, are trasee pitonate.
Privelisti de pe Muntele Valcan – De pe virfurile Caprareasa si Caprifoiul se vad: culmea tesita de origine calcaroasa a Bradisorului, casele razletite ale catunelor sau satelor Grohotele, Cornatel, Serbaia, Porcurea si Tarnita,coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece soseaua Zlatna – Abrud, Rosia Montana, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud si culmile Masivului Retezat.

link

top