Priectul turistic "DRUMUL VARULUI" este creatia unui grup de pasionati pentru turism si conservarea valorilor etnografice si turistice din Transilvania, intruniti intr-o organizatie non profit, "ABEONA", cu sediul in orasul orastie, judetul Hunedoara ( detalii despre "ABEONA" )

PROIECTUL TURISTIC " DRUMUL VARULUI"

Pe urma vechilor trasee strabatute odinioara de mesterii varari poate fi initiat un drum de interes turistic, de aceasta data, ce pune în valoare lumea complexa a locuitorilor din Muntii Apuseni, cu punctele de interes ale zonei: vararitul, mineritul, prelucrarea lemnului, intersectarea si, pe alocuri, identitatea acestui drum cu “Drumul Aurului”. Numeroasele obiective culturale si istorice – case traditionale, biserici seculare, vechi cladiri de castele si cetati, exploatari miniere ce dateaza din antichitate – pot reconstitui de-a lungul acestui drum istoria acestor locuri. În plus, locurile sunt fascinante prin felul în s-a pastrat contactul omului cu o natura putin alterata, în care se integreaza firesc.

Unul dintre drumurile urmate de mesterii varari în drumurile lor prin tara îi ducea pâna spre limita judetului Hunedoara – spre Cugir ori spre Muntii Orastiei. Cei peste 100 kilometri prilejuiesc o incursiune în traditii si istorie. „Drumul Varului” ofera posibilitatea turistilor sa intre în contact cu rezervatii naturale de mare valoare din punct de vedere al biodiversitatii, care sunt, totodata, si foarte spectaculoase.
• Muntele Vulcan ( com. Buces) si com. Ciuruleasa (jud. Alba). Accesul se face din DN 74 –Brad-Abrud-Câmpeni, la cca. 28 km de mun. Brad, deasupra loc. Buces –Vulcan. Rezervatia naturala este constituita dintr-un masiv muntos izolat format din calcare recifale jurasice albe ce adaposteste peste 430 de specii de plante, unele ocrotite. De pe vârful muntelui (1254) se deschide o panorama superba asupra Tarii Motilor. În apropiere se afla si Padurea de mesteceni de la Cornitel si Padurea de tei de la Mihaileni.
• La 30 de km de Muntele Vulcan se afla satul Tebea (situat la 7km de municipiul Brad si la 40 km de municipiul Deva). De aici se pot face excursii la Taul Caraciului ( 20 km) si Vârful Caraciului (alt. 900m). • Taul Caraciului este un lac de baraj dainuind de pe vremea romanilor, când în aval de lac se exploata aur iar vârful cu acelasi nume ofera o perspectiva foarte larga asupra regiunii, caci depaseste cu 300m toate înaltimile dimprejur. Drumul este initial asfaltat, apoi pietruit, pentru ca pe ultima portiune sa se transforme într-un drum prin padure. Drumul urmeaza în amonte valea îngusta si împadurita a Caraciului care izvoraste din taul (lacul) cu acelasi nume.
• Podul Grohotului, aflat la cca. 15 km de Tebea, în localitatea Bulzestii de Jos, este un pod natural, stâncos, strabatut de Pârâul Grohot care-si continua drumul prin Cheile Uibarestilor. De o salbaticie fermecatoare, vegheate de o parte si de alta de nuci cu dimensiuni impresionante si rar întâlnite, aceste chei se termina cu începutul Vaii Ribicioarei unde vom întalni Cheile Ribicioarei( 12 km de Tebea). Cheile Ribicioarei se întind pe o lungime de circa 2 km fiind strabatute de apele limpezi ale Ribicioarei având o structura calcaroasa, cu pereti, pe alocuri foarte abrupti. • În aceste chei exista si o pestera, Pestera "Cismei" cu urme fosile din neolitic. Pestera, declarata rezervatie naturala, se afla pe versantul drept al Pârâului Ribita si adaposteste numeroase formatiuni stalagmitice, un bogat depozit paleofaunistic si desene rupestre.
• Calcarele din Dealul Magura (50 km de Muntele Vulcan), localizate pe teritoriul comunei Baita, prezinta un interes peisagistic, speologic, floristic si faunistic deosebit. Formatiunile carstice sunt reprezentate de pesteri si doline cu numeroase vestigii paleolitice. Vegetatia stâncariilor cuprinde numeroase elemente termofile rare.
• La Rezervatia naturala Boholt, aflata pe teritoriul administrativ al comunei Soimus, satul Boholt se poate ajunge pe drumul comunal Soimus – Boholt. Rezervatia este situata pe valea Teiului, la circa 500m amonte de confluenta cu pârâul Boholtului si include setorul de chei creat de pârâul Teiului (Valea Pietroasa). Vulcanismul a generat o succesiune larga de roci care se prezinta sub forma de curgeri de lava vulcanice, apar astfel alternante de piroclastite, marne, marnocalcare, gresii calcaroase si argile.
• La Magurile Sacarâmbului accesul se face pe drumul Deva-Soimus-Certeju de Sus (DJ 761 ), Certeju de Sus – Sacarâmb – Geoagiu (DJ 705-drum nemodernizat). Asezarea comunei este de un rar pitoresc, o splendida panorama se dezvaluie celor care, infruntand greutatile drumului, ajung la Sacaramb, sau urca piscurile din aceste locuri. În apropierea localitatii se afla o rezervatie de fagi albi, pe care localnicii o numesc "padurea de argint".
• Padurea Bejan, se afla în apropierea municipiului Deva si se poate ajunge aici pe DJ 125 Deva – Almasu Sec, Deva, cartier Bejan –popas turistic Bejan. Rezervatie de tip forestier, are o deosebita valoare stiintifica, pe aceasta suprafata coabiteaza 8 din cei 9 reprezentanti indigeni ai genului Quercus, convietuirea îndelungata ducând la hibridari, prezenta acestora dând valoare de unicat acestei rezervatii.
• Rezervatia Naturala Dealul Colt si Dealul Zanoaga este situata pe teritoriul administrativ al municipiului Deva, cale de acces: Str. A. Vlaicu. Este o rezervatie naturala botanica de categoria a IV-a,în suprafata de 78,4 ha. Substratul andezitic al dealurilor este acoperit de o vegetatie abundenta alcatuita din 533 specii, un procent ridicat de elemente sudice si endemice.
• Dealul Cetatii Deva, localizat în municipiul Deva, accesul se face din DN 7, sau gara Deva, la poalele dealului Cetatii se desfasoara chiar centrul civic al orasului Deva.
Pe lânga importanta istorica (prezenta cetatii medievale), conul vulcanic format din andezite adaposteste o vegetatie de un interes exceptional fitogeografic.
• Padurea Chizid din municipiul Hunedoara este o Rezervatie botanica de categoria a IV-a, cu o suprafata de 50 ha, ce reprezinta un valoros document fitogeografic privitor la etajarea forestiera si un vestigiu al diversitatii ecosistemelor initiale. Cai de acces: din DN 68B care uneste municipiile Deva si Hunedoara, sau din statia CFR Hunedoara.
• Arboretumul Simeria (10 km est de municipiul Deva) este o Rezervatie dendrologica unde se gaseste cea mai veche si valoroasa colectie de plante exotice si autohtone din România, cu peste 200 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic deosebit. Aici se ajunge din soseaua nationala DN 7, se intra în orasul Simeria, pe Str.1 Decembrie, care se parcurge în întregime (cca 2 km ), la capatul ei (pe Str. Biscaria nr.1) aflându-se intrarea în Arboretum pentru vizitatori.
• Rezervatia Naturala Magura Uroiului se gaseste pe teritoriul orasului Simeria. pe drumul judetean DJ 107A Simeria – Rapolt – Geoagiu, la 0,5 km de localitatea Uroi, pe stânga soselei. Este un sit unic prin bogatia enclavelor si geodelor si prin varietatea mineralogica. Magura Uroiului este un corp vulcanic de vârsta miocena, reprezentat sub forma unei cupole. În masivul Magura Uroiului, functiona o mare cariera romana din care s-au extras mari cantitati de augit-andezit, pentru constructiile si monumentele de la Ulpia Traiana, Micia si alte asezari din zona.
• Pentru a ajunge la Rezervatia Naturala Tufurile Calcaroase din Valea Bobâlna din DJ 107 A, în dreptul localitatii Bobâlna se înainteaza pe Valea Bobâlnii cca. 1 km (în amunte) pâna la limita sudica a rezervatiei. Pe o distanta de numai 1,5 km aici se gasesc sase praguri de cascada care constituie un interesant domeniu de documentare asupra genezei si morfologiei depunerilor de tuf calcaros.
• Apele mezotermale Geoagiu Bai acces: Din halta CFR Geoagiu se merge pe drumul judetean 705 pâna la iesirea din localitatea Geoagiu; unde drumul se ramifica pe partea stângatraseul urmeaza drumul judetean 761, pâna în localitatea Geoagiu Bai. Situata în nordul statiunii balneoclimaterice Geoagiu Bai, reprezenta un complex forestier de valoare de protectie a izvoarelor de apa termala din zona.
• La Criscior se poate vizita Biserica ortodoxa ce dateaza din secolul XV, cu pictura foarte veche si cu cel mai reusit tablou votiv din Transilvania. Remarcabila este încercarea pictorului de a prezenta portretele reale ale ctitorilor si este importanta pentru istoria costumului romanesc de la începutul sec. XV.
Ctitoria cnezilor ribiteni, Biserica Sf. Nicolae, construita din piatra bruta la sfârsitul sec. XIV, are pictura murala prezenta pe toata suprafata peretilor, fiind considerata cea mai valoroasa fresca bizantina din Transilvania.
• La Ruda Brad (Musariu), localitate situata la 6 km de Brad, pe malul râului Musariu, în extremitatea estica a satului este conservata galeria " 12 Apostoli", în adâncul careia se pastreaza , de peste 2ooo de ani, "Treptele Romane", cea mai elocventa dovada istorica si arheologica a activitatii de extractie a aurului, înca din perioada ocupatiei Daciei de catre romani.
• "Muzeul Aurului" din Brad este unicat în Europa. Fondat în urmã cu mai mult de 100 de ani, timp în care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe tãri de pe toate continentele. Între acestea se remarcã în mod deosebit cele cu aur nativ, provenite din minele din Muntii Metaliferi, constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colectii din lume.
• Sacarâmbul a fost un oras minier unic în lume pe teritoriul caruia au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, doua dintre ele fiind unice în lume. Timp de 128 de ani (1748-1876) complexul minier a fost considerat cel mai rentabil din Europa.
• Cetatea Deva are o datare sigura: anul 1269. O explozie produsa în 1849 în magazia cu praf de pusca a aruncat în aer zidurile cetatii. Sub dealul cetatii se afla palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice s Romane), construit în sec. XVI. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfatisare prevalent baroca în sec. XVIII, când i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon .
• Aquae – Calan Bai: numele roman al localitatii Aquae, Pagus Aquensis era dat dupa izvoarele cu apa termala si se întindea pe o zona ce cuprinde astazi orasul Calan si localitatile învecinate (Calanul Mic, Sântamaria de Piatra si Calan Bai). Din vechile thermae s-au mai pastrat doar bazinul cioplit în stânca si care a fost utilizat de locuitorii din împrejurimi pâna în zilele noastre.
• Orastie: un important obiectiv arhitectural al Orastiei îl constituie biserica fortificata, a carei constructie a inceput în anul 1200 si care v-a deveni unul din importantele orase sasesti din Transilvania. Fortificata în sec. XV devine un obiectiv primordial al comunitatii. Ultimele cercetari arheologice din interiorul cetatii atesta existenta unei rotonde, alaturi de un donjon din piatra construit pe o palisada din secolele X-XI, distruse de tatari la 1241. Partea centrala a cetatii este ocupata azi de cele doua biserici, reformata si luterana, datând din secolele XIV si XIX. Centrul orasului vechi, muzeul de arta populara si sinagoga sunt alte puncte de interes.

sus

DESPRE "ABEONA"

Asociatia „Abeona” este o organizatie non-profit care a luat fiinta în luna octombrie a anului 2005 din dorinta de a contribui cu proiecte proprii la sustinerea si dezvoltarea domeniului cultural-educational, natural si turistic. Asociatia „Abeona” a început, în luna mai 2006, derularea proiectului „Drumul Varului”, proiect finantat de catre Fundatia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc în colaborare cu Asociatia de Ecoturism din România. Scopul proiectului a fost de a dezvolta un produs ecoturistic care sa valorifice atât mostenirea culturala a zonei cât si cea naturala. Primul obiectiv al proiectului a fost pregatirea rezervatiei naturale Muntele Vulcan pentru un turism durabil prin marcarea turistica a rezervatiei, igienizarea ei, delimitarea unor zone de popas si îmbunatatirea drumurilor de acces. Al doilea obiectiv a fost identificarea obiceiurilor traditionale legate de vararit pentru a le integra într-un viitor produs ecoturistic – Drumul Varului. Parteneri ai Asociatiei în acest proiect au fost Ocolul Silvic Brad, în calitate de custozi ai rezervatiei Muntele Vulcan si Primaria comunei Buces.
Asociatia Abeona a mai derulat, în perioada 7-9 iulie 2006, proiectul „Multiculturalitate în spatiul hunedorean” finantat de Guvernul României, prin Departamentul Pentru Relatii Interetnice.
Obiectivele urmarite de proiect au fost: mediatizarea în rândul tinerilor a problematicii relatiilor interetnice din Transilvania în perioada evului mediu; explicarea particularitatilor culturale ale spatiului transilvan prin intermediul informatiilor oferite de arheologie si istorie. Proiectul a prilejuit lansarea a doua carti de specialitate: „Aspecte de multiculturalitate spirituala. Rit si ritual funerar în Transilvania si în Europa centrala si de sud-est (sec.IX – XI)” scrisa de cercetatorul Aurel Dragota si volumul colectiv „Piese de podoaba si vestimentatie la grupurile etnice din Transilvania (sec. VII – XIII)” ai carui autori sunt Zeno Pinter, Aurel Dragota si Marian Tiplic. Parteneri ai acestui proiect au fost: Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu, Institutul pentru Cercetarea si Valorificarea Patrimoniului Transilvanean în Context European Sibiu, Primaria Municipiului Orastie, Muzeul de Etnografie si Arta Populara Orastie.
Tot noi am început demersurile pentru preluarea în custodie a rezervatiilor naturale Magura Uroiului si Tufurile calcaroase din valea Bobâlna. Rezervatiile sunt situate în apropierea Vaii Muresului, în dreptul localitatii Simeria, ambele fiind rezervatii de tip geologic de mici dimensiuni dar cu formatiuni spectaculoase. În ciuda faptului ca, din punct de vedere legislativ, sunt zone protejate, pâna acum nu au fost luate nici un fel de masuri de protejare a acestor areale, care sunt în continuare expuse impactului antropic negativ.
sus