Silvicultura

Pădurile au o suprafaţă de 4948 ha ocupând aproape 40 % din teritoriul comunei.
Reprezintă o sursă economică importantă a comunităţii.

Predomină fagul şi carpenul în proporţie de 86%, dar se întâlnesc şi păduri de molid (6%).

Posibilitatea de produse principale este estimată la 5000 mc.
Gradul de accesibilitate al pădurilor este de 85%.

Prin amenajarea de noi drumuri forestiere, gradul de accesibilitate va putea ajunge la 100%

[ribbon toplink=”true”]Fauna[/ribbon]

În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele şi nevăstuica.
Desişul pădurilor adăposteşte de asemenea multe specii de păsări: ciocanitoarea pestriţă, piţigoiul, cinteza, gaiţa.
Pasionaţii întâlnesc şi mulţi fluturi specifici nivelelor alpine.
Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu şi indigen, lipan, mreană vânătă, scobar şi clean.

Resurse

FONDURILE CINEGETICE:

Specile principale de vânat care se întâlnesc în zonă sunt: căpriori, mistreţi şi iepuri.
Speciile secundare întâlnite în fondurile de vânătoare: lupi, vulpi, pisici sălbatice.
Efectivele de vânat sunt aproape de cele optime.

FONDURILE PISCICOLE:

Crişu Alb, împreună cu afluenţii săi principali – Valea Buceş, Valea Satului şi Valea Stănija alcătuiesc pricipalul fond piscicol al zonei.
Aceste cursuri de apă însumează 13 km.
Crişul Alb a fost populat cu păstrăvi.

În ultimii ani, mai mulţi gospodari din satele aparţinătoare comunei şi-au amenajat pescării proprii care sunt populate în marea majoritate cu crap fitofag.

PESCĂRII

Pe valea Stănijei şi pe pârîul Măgura, în satul Stănija sunt amenajate două pescării, una în suprafaţă de 500 mp, populată cu crap, aparţinând lui Traian Achim Mărcuş şi o alta în suprafată de 100 mp, populată cu caras, aparţinând lui Viorel Bradea.
Alte două pescării s-au amenajat în satul Dupăpiatră, prin drenări de mlaştini. Ele aparţin lui Gheorghe Codrea şi Andreiu Oprea. Sunt populate cu crap şi caras.
Pe valea Vulcanului, în Buceş, s-a amenajat o altă pescărie care aparţine proprietarului Nicolae Mateş.
De reţinut: la fiecare dintre aceste pescării pe lângă posibilitatea de procurare de peşte proaspăt pot fi primiţi turişti, existând şi spaţii de cazare.

RESURSE MELIFERE:
– Pe teritoriul comunei Buces sunt bine reprezentate cateva specii melifere importante: tei, salcam ( plantatii la Stănija, Dupăpiatră şi Buceş), paltin pe Valea Artanului. In zona se practică stupăritul pastoral, insă şi la nivelul comunei există aprox. 50 de apicultori.

ALTE RESURSE OFERITE DE PĂDURE:
– Plante medicinale, răşină, ciuperci.

VARIETATEA RESURSELOR NATURALE oferă posibilitatea dezvoltării unor activităţi şi angajarea unui important număr de persoane în:

fabrică de lapte şi preparate din lapte cu o capacitate de 5000 litri de lapte pe zi şi cu 40 de salariaţi
abator şi fabrică de semipreparate şi preparate din carne cu o producţie de 3000 de kg pe zi, cu 30 de angajaţi
fabrică de pâine şi produse de panificatie cu o producţie de 2000 de kg pe zi, cu 20 de angajaţi
instalaţii de uscat condiţionat fructe şi legume cu o producţie estimată de 200 kg pe zi şi cu 15 angajaţi
valorificare fructe de pădure – sezonier – cu 15 persoane
valorificare plante medicinale – sezonier – 15 persoane
pescărie -1000 kg/sezon, cu 10 persoane
moara cereale cu o producţie 2000 de kg pe zi şi cu 15 angajaţi
prelucrare fructe (conserve, gem, compot) – sezonier, cu o producţie de 1000 kg pe zi şi cu 15 salariaţi
ateliere pentru prelucrarea lemnului, confecţionarea de mobilier, gatere, dogărit
unităţi de valorificare vânat şi ciuperci
ateliere pentru produs bolţari, prelucrarea pietrei şi realizarea unor produse refractare
ateliere de artizanat ( cojoace, covoare etc).

Pe lângă această varietate a resurselor naturale, comuna Buceş beneficiază de forţă de muncă ce are o bună pregătire profesională, cu meseriaşi în aproape toate domeniile.