? Economia localaComuna Buces, judetul Hunedoara, Romania
Close

11

11

Economia locala  //  Ocupatii, indeletniciri, meseriasi

TopEconomia locala

Pînă în 1989, majoritatea forţei de muncă era angajată în activităţi de minerit. Odată cu diminuarea activităţii, sau chiar dispariţia unor exploatări de pe teritoriul comunei, mulţi oameni au rămas şomeri. Iniţiativele private s-au manifestat mai activ în domeniul comerţului şi al alimentaţiei publice.
Micii meseriaşi de pe teritoriul comunei, îşi continuă activitatea sub diferite forme de autorizare.
Pe lângă minerit, dulgheria şi tâmplăria sunt îndeletniciri cu foarte veche tradiţie printre localnici.

TEOD ENERGY, fabrica de prelucrare a lemnului. În satul Stănija a fost construită o fabrică de prelucrare a lemnului. Unitatea este foarte modernă, realizată cu fonduri Europene şi reprezintă o alternativă la dezvoltarea monoindustrilă de până acum. Dotarea ultramodernă cu spaţii de pregătire a materialului, maşini cu comandă numerică, instalaţii de protejare a mediului, a necesitat personal calificat, fapt ce a determinat un salt spectaculos de la nivelul tradiţional la cel modern de practicare a tâmplăriei.
Firma realizează produse din lemn stratificat. Aproape întreaga producţie este destinată exportului (citeste mai mult >>>).

sediu slefuit1 muncitor1 masini2
 lung_linie  lacuire  exhaustor  mobila

TopMeserii traditionale

Pe teritoriul comunei Buceş se mai păstrează încă obiceiul de a se confecţiona în casă îmbrăcămintea şi obiectele de utilitate casnică. De asemenea, multe meserii tradiţionale care au dispărut din viaţa sătenilor aici încă se practică în multe din localităţile comunei Buceş.

În toate satele comunei majoritatea femeilor, în anotimpul rece, de regulă, când nu mai au şi grija câmpului, ţes în casă covoare, ştergare, străiţi, desagi, cergi. Între femeile care au şi o asemenea îndeletnicire se numără Maria Bota, Maria Crăciun, Sofia Mărcuş, Viorica Ganea din satul Stănija.
Localnicii obtin lâna pentru diversele ţesături, împletituri şi tricotaje de la oile ce le cresc în gospodăriile proprii. Pentru prelucrarea lânii există în comună trei darace: la Stănija, la Grohoţele şi la Tarniţa.

Ceramist
Nicoleta Trifescu, Buceş-sat, nr 67. Realizează ceramică decorativă cu resurse din zona. Telefon +40 254 684327.
Cojocari
Elisabeta Buta – satul Mihăileni
Nicolae Orb – satul Dupăpiatră
Cusătorese (pentru costume populare)
Sofia Codrin – satul Tarniţa
Sofia Jorza – satul Tarniţa
Ana Simina – satul Tarniţa
Elena Jorza – satul Tarniţa
Rodica Sarca – satul Tarniţa
Croitorese – Viorica Miclăuş – satul Buceş-Vulcan
Sofia Neag – satul Mihăileni
Viorica Miha – satul Stănija
Prelucrarea pietrei
Ioan Miha – satul Stănija, prelucrează pietre de moară. Este o meserie mai rar întâlnită în zona Transilvaniei.
Vărari
Candin Miclăuş, din satul Buceş-Vulcan
Nicolae Vîrtei, din satul Buceş-Vulcan
Traian Oniciu, din satul Buceş-Vulcan
Remus Oniciu, din satul Buceş-Vulcan
Constructori de cabane şi case de vacanţă (realizate din lemn)
Costel Lupaş, prin S.C. Costel Construct, din Buceş, cu punct de lucru în localitatea Gura-Barza
Liviu David, cu firmă în satul Dupăpiatră
Lucrări de tâmplărie
Ioan Joldis din satul Buceş-Vulcan
Candin Berindei, din satul Buceş-Vulcan
Sculpturi în lemn, mobilier
Traian Cătălina, din satul Stănija
Potcovari, fierari
Ioan Putuca, din satul Mihăileni
Candin Bratima, din satul Stănija
Ioan Codrin, din satul Grohoţele
Ioan Brădean, din satul Dupăpiatră
Rotari – confectionează roţi pentru cărute, care, căruţe şi strafuri pentru pădure
Ioan Marc, din satul Buceş
Ioan Codrin, din satul Grohoţele
Morari
Ioan Ştefan, din satul Dupăpiatră
Măcelari – mezelari
Costică Jorza, din satul Grohoţele
Gelu Igreţ, din satul Stănija
Constantin Marc, din satul Buceş
Ionel Popa, din satul Grohoţele
Ioan Simina, din satul Stănija
Cornel Bota,din satul Stănija
Socăciţe (bucătărese pentru nunţi, mese colective ori festive)
Tatiana Miclăuş, din satul Buceş-Vulcan
Lina Orb, din satul Stănija
Căutător de aur
Ioan Cătălina, din satul Stănija. Este singura persoană din comună, autorizată să valorifice aur din nisipurile aluvionare din teritoriu. Pe lângă uneltele tradiţionale, hurca şi şaitroc, Ioan Catalina îşi construieşte cu forţe proprii, în baza unor studii tehnice, o serie de utilaje care să-i sporească munca.

aurar_saitroc aurar_cascada aurar3 aurar2

Prestări servicii
Asociaţia familială Dorel Ciocan, din satul Mihăileni servicii de taximetrie

Alimentație publică
Asociaţia familială Maria Igreţ, din satul Stănija tel +40 254684406